Educația civică joacă un rol esențial în participarea politică a tinerilor din România, iar un studiu recent ICCS evidențiază că fetele sunt mai implicate în vot și au cunoștințe civice superioare comparativ cu băieții. Deși educația civică din gimnaziu nu influențează semnificativ dorința de a vota, cunoștințele civice ale elevilor sunt corelate cu implicarea lor în viața politică. Această analiză subliniază importanța educației civice în formarea unei generații active și informate.
Pe scurt:
- Studiul UNESCO sugerează că educația civică din gimnaziu nu influențează semnificativ participarea politică a tinerilor
- Elevii români au cunoștințe civice sub medie, cu 25% având competențe scăzute
- Fetele din România sunt mai interesate de politică decât băieții, cu 52,3% dorind să se implice activ
- Dorința de a vota este mai mare în rândul elevilor din familii cu situații financiare foarte bune
Impactul educației civice asupra participării politice
UNESCO a realizat un studiu care analizează efectele orelor de educație civică din ciclul gimnazial asupra viitorilor adulți, în special în ceea ce privește dorința acestora de a vota și de a se implica activ în viața politică. Raportul recent al UNESCO, publicat la sfârșitul lunii octombrie, sugerează că educația civică din gimnaziu nu influențează semnificativ participarea politică a tinerilor. Totuși, evaluările efectuate de International Civic and Citizenship Education Study (ICCS) au relevat o corelație între cunoștințele civice ale elevilor și dorința acestora de a se implica în deciziile politice.
La nivel global, participarea cetățenilor în viața politică a scăzut în statele cu sisteme electorale democratice, rata de participare la alegerile prezidențiale și parlamentare diminuându-se de la 77% în anii 1960 la 67% după 2010. Raportul subliniază că nu au fost găsite legături între cursurile de educație civică din gimnaziu și participarea politică. O analiză a nouă studii pe această temă a arătat că nu există efecte semnificative ale educației civice asupra votului.
Cunoștințele civice ale elevilor români
Elevii din România confirmă aceste tendințe. Deși afirmă că susțin democrația și doresc să voteze, rezultatele evaluării internaționale ICCS din 2022 arată că aceștia au cunoștințe civice sub medie. Aproximativ 25% dintre elevii români au competențe scăzute sau foarte scăzute în acest domeniu, comparativ cu media ICCS de 14,2%. În schimb, doar 20% dintre aceștia se află la cel mai înalt nivel de cunoștințe civice, față de media internațională de 30,6%.
Specialiștii susțin că educația civică contribuie la formarea identității și a capacității de acțiune a tinerilor, iar un mediu de învățare favorabil poate avea efecte pozitive asupra participării politice. Evaluările ICCS din 2016 și 2019 au identificat legături între cunoștințele civice și participarea politică.
Diferențele de gen în implicarea politică
Conform datelor ICCS din 2022, fetele din România sunt mai interesate de politică decât băieții. Procentul fetelor din clasa a VIII-a care ar dori să se implice activ în viața politică este de 52,3%, cu 0,3 puncte procentuale mai mult decât băieții de aceeași vârstă. De asemenea, 53,1% dintre fete ar participa la alegeri și s-ar informa despre candidați, comparativ cu 51,3% dintre băieți.
Discrepanțele între genuri nu sunt semnificative, iar România se află în topul țărilor cu așteptări mari privind implicarea adolescenților în viața politică. De asemenea, dorința de a vota este mai crescută în rândul elevilor din familii cu situații financiare foarte bune, cu o diferență de 3,5% față de cei cu resurse financiare reduse. La nivelul Uniunii Europene, România se remarcă prin disparitățile mici între elevii cu posibilități financiare variate în ceea ce privește intenția de a vota.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/fetele-din-romania-sunt-mai-interesate-de-politica-2402375.html
