Radislav Krstić, general sârbo-bosniac condamnat pentru genocidul de la Srebrenița, a făcut o mărturisire controversată care a stârnit scepticism în rândul victimelor și al Tribunalului pentru crime de război. Această declarație, în care Krstić recunoaște implicarea sa în masacrul din 1995, a fost interpretată de supraviețuitori ca o tentativă de a obține eliberarea anticipată din închisoare. Reacțiile din societate evidențiază o diviziune profundă în percepția asupra evenimentelor de la Srebrenița.
Pe scurt:
- Radislav Krstić, condamnat pentru genocidul de la Srebrenița, a recunoscut că a ajutat și instigat la genocid
- Mărturisirea sa a stârnit scepticism în rândul supraviețuitorilor și organizațiilor de victime
- Krstić a făcut declarația într-o scrisoare pentru a susține cererea de eliberare anticipată după 26 de ani de detenție
- Asociațiile victimelor au cerut mărturii suplimentare despre crimele comise și au denunțat scrisoarea ca fiind o minciună
Radislav Krstić recunoaște implicarea în genocidul de la Srebrenița
Radislav Krstić, un general sârbo-bosniac condamnat de Tribunalul pentru crime de război de la Haga pentru rolul său în masacrul de la Srebrenița din 1995, a declarat că a „ajutat și a instigat la genocid”. Această mărturisire a fost primită cu scepticism, având în vedere că alți criminali de război au făcut declarații similare în trecut pentru a obține eliberarea anticipată din închisoare, conform informațiilor publicate de The Guardian.
Supraviețuitorii și familiile celor peste 8.300 de victime ale masacrului de la Srebrenița au reacționat cu neîncredere la confesiunea lui Krstić, care a condus asaltul asupra enclavei musulmane și a supravegheat execuția bărbaților și băieților capturați. Organizațiile „Mamele din Srebrenița” și „Asociația Victimelor și Martorilor Genocidului” au sugerat că mărturisirea ar putea fi un strat tactic pentru a obține eliberarea anticipată, menționând că alți condamnați pentru crime de război s-au răzgândit după ce au fost eliberați.
„Acest comportament reflectă o practică deja cunoscută a criminalilor de război care caută orice modalitate de a fi eliberați”, au declarat grupurile într-o declarație comună.
Contextul mărturisirii lui Krstić
Radislav Krstić este primul inculpat condamnat pentru genocid de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, primind o sentință de 46 de ani de închisoare în 2001. Mărturisirea sa a fost inclusă într-o scrisoare de patru pagini adresată președintelui unui mecanism juridic rezidual de la Haga, în sprijinul unei cereri de eliberare anticipată după 26 de ani de detenție.
În scrisoare, Krstić a afirmat că susține o rezoluție a Adunării Generale a ONU care comemorează genocidul și face din 11 iulie o zi oficială de comemorare a victimelor. El a recunoscut că numele său este asociat cu crimele comise și a subliniat că nu caută iertare sau înțelegere pentru acțiunile sale.
Reacții și percepții în societate
Mărturisirea lui Krstić a generat discuții în întreaga regiune a Balcanilor, în contextul în care Serbia și conducerea sârbo-bosniacă contestă caracterizarea evenimentelor de la Srebrenița ca genocid. Iva Vukušić, expert în tribunalele pentru crime de război, a comentat că ar putea exista o sinceritate în mărturisirea lui Krstić, dar a subliniat că este greu de evaluat.
Milan Dinić, director de strategie la organizația de sondaje YouGov, a menționat că un sondaj recent din Serbia a arătat că 82% dintre respondenți nu consideră Srebrenița un genocid, sugerând că scrisoarea lui Krstić nu va influența semnificativ percepția publicului.
Asociațiile mamelor și victimelor din Srebrenița au denunțat scrisoarea lui Krstić ca fiind „o minciună” și au cerut ca fostul general să ofere mărturii despre crimele comise, inclusiv despre ascunderea cadavrelor și planurile de „asanare a terenului” din 1998.
Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/generalul-sarb-bosniac-radislav-krstic-spune-ca-a-ajutat-si-a-instigat-la-genocidul-de-la-srebrenita-de-ce-e-privit-cu-scepticism-3007277
