Ascensiunea lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale din România evidențiază impactul rețelelor sociale asupra naționalismului populist și riscurile pentru democrație în Uniunea Europeană. Cu o campanie marcată de retorică pro-rusă și anti-occidentală, Georgescu atrage alegătorii deziluzionați, în timp ce forțele pro-UE se confruntă cu provocări semnificative. Analiza acestor alegeri moderne subliniază tensiunile dintre naționalismul populist și viitorul european al țării.
Pe scurt:
- Călin Georgescu a obținut peste 23% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, evidențiind ascensiunea naționalismului populist
- Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi, candidatul pro-UE, în turul doi, pe 8 decembrie
- Campania sa a fost amplificată de rețelele sociale, dar există îngrijorări legate de finanțarea și posibilele ingerințe externe
- Forțele pro-UE au acumulat împreună 58% din voturi, iar o victorie a lui Georgescu ar putea afecta fondurile europene pentru România
Ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu
Creșterea rapidă a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România subliniază prăpastia tot mai mare dintre naționalismul populist și viitorul european al țării. Georgescu, un naționalist fervent, a obținut peste 23% din voturi, înregistrând o ascensiune remarcabilă de la procente minime în sondaje cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Premierul Marcel Ciolacu, de la Partidul Social Democrat (PSD), și fostul prim-ministru Nicolae Ciucă, din Partidul Național Liberal (PNL), au terminat pe locurile trei și cinci, ceea ce reflectă o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc.
Georgescu se va confrunta în turul doi cu Elena Lasconi, candidatul pro-Uniunea Europeană din partea USR, pe 8 decembrie. Această competiție evidențiază polarizarea din România, unde Georgescu este asociat cu lideri precum Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia, având o retorică pro-rusă și anti-occidentală. Campania sa a fost marcată de critici la adresa politicilor Vestului și ale NATO, apelând la oboseala generalizată față de război.
Puterea rețelelor sociale în alegeri
Campania lui Georgescu ilustrează impactul rețelelor sociale în alegerile moderne, având o prezență puternică pe platforme precum TikTok, ceea ce i-a permis să ajungă la un public tânăr. Cu toate acestea, există îngrijorări legate de finanțarea campaniei și de posibilele ingerințe externe, inclusiv acuzații de finanțare rusească și activitate de boți, similare cu cele întâmpinate în alegerile recente din Moldova.
Populismul lui Georgescu rezonează cu alegătorii deziluzionați, care se simt neglijați de partidele tradiționale. Mesajul său, care combină naționalismul cu o doză de xenofobie, atrage electoratul conservator social și economic afectat de criza costului vieții post-COVID. Această tendință se aliniază cu o pierdere de teren a partidelor aflate la guvernare în întreaga lume, inclusiv în România, unde PSD și PNL se confruntă cu provocări fără precedent.
Provocările pentru forțele pro-UE
În ciuda succesului lui Georgescu, forțele pro-Uniunea Europeană nu sunt complet înfrânte. Chiar dacă Georgescu a obținut 23% din voturi, candidații pro-UE au acumulat împreună 58%. De asemenea, România beneficiază de fonduri europene substanțiale, iar o victorie a lui Georgescu ar putea pune în pericol aceste fluxuri financiare.
Istoria României, marcată de alianța cu Germania nazistă și controlul sovietic, a lăsat răni adânci, iar majoritatea românilor rămân reticenți față de Rusia. Recenta victorie pro-UE din Moldova sugerează că un rezultat similar este posibil și în România. De asemenea, sistemul parlamentar-prezidențial limitează puterea președintelui, iar Georgescu ar putea avea dificultăți în a obține o majoritate parlamentară, ceea ce ar putea asigura continuitatea orientării vestice a României, chiar dacă ar câștiga președinția.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/puterea-retelelor-sociale-in-alegerile-moderne-si-2404837.html
