Talibanii din Kabul au lansat o campanie controversată de regenerare urbană, care a dus la demolări brutale și la lăsarea comunităților vulnerabile fără adăpost. Această situație alarmantă a afectat mii de oameni, în special din minoritățile etnice, și a ridicat grave probleme legate de drepturile omului în Afganistan. Investigațiile recente subliniază impactul devastator al acestor acțiuni asupra vieților cetățenilor afgani.
Pe scurt:
- Talibanii au demarat o campanie de regenerare în Kabul, lăsând mii de oameni fără adăpost
- Investigația arată că demolările au afectat în special comunitățile minoritare Hazara și tadjică
- Demolările au fost brutale, cu raportări de răni și decese în rândul rezidenților
- Autoritățile talibane justifică demolările ca fiind necesare pentru proiecte de infrastructură
Când talibanii au demarat o amplă campanie de regenerare în Kabul, imediat după revenirea la putere acum trei ani, ei au argumentat că este necesară modernizarea capitalei istorice a Afganistanului. Totuși, o investigație recentă evidențiază faptul că programul de regenerare al talibanilor a lăsat mii de oameni fără adăpost și a avut un impact devastator asupra comunităților vulnerabile, existând afirmații că proprietăți au fost demolată cu copii încă în interior.
Folosind imagini prin satelit, filmări de pe rețelele sociale și mărturii ale rezidenților afgani, constatările oferă o perspectivă detaliată asupra programului de reabilitare a Kabulului de către talibani și asupra costurilor reale ale acestuia. Analiza prin satelit arată că 1,56 km pătrați (385 de acri) din oraș – echivalentul a peste 220 de terenuri de fotbal – au fost nivelate între august 2021 și august 2024.
Investigația, realizată de Guardian, proiectul Afghan Witness al Centrului pentru Reziliență Informațională, Lighthouse Reports și agențiile de știri afgane Zan Times și Etilaat Roz, a descoperit că distrugerea este parțial legată de etnie. Cele șase districte cele mai afectate, unde au fost demolată cel puțin 50.000 de metri pătrați (12 acri) de proprietăți rezidențiale, includ zone populate de comunitatea minoritară Hazara și minoritatea tadjică, cel mai afectat fiind Districtul 13 din Kabul, predominant Hazara.
Investigația a examinat și distrugerea pe scară largă a „așezărilor informale”. În unele cazuri, demolarea acestor mahalale, locuite de comunități mai sărace, a fost atât de brutală încât rezidenții au raportat răni și decese. În cel puțin două așezări, rezidenții susțin că casele au fost demolată cu oameni încă în interior. În Districtul 22 din Kabul, familiile evacuate au declarat că un copil de patru ani și un adolescent de 15 ani au murit în timpul demolării.
„Femeile, copiii și bărbații în vârstă se rugau să oprească distrugerea până când putem găsi un adăpost, dar ei nu ascultau”, a spus un rezident. Acesta a adăugat că, după demolare, nepoata sa a murit din cauza lipsei de adăpost.
Rezidenții care au încercat să filmeze demolările au fost, conform relatărilor, agresați. Într-o altă distrugere semnificativă a unei așezări informale, administrația talibană a postat pe Twitter fotografii cu buldozerele care dărâmau structuri, în timp ce rezidenții au descris scene de haos și disperare.
Multe dintre proiectele de curățare a terenurilor în zonele rezidențiale sunt destinate construirii sau lărgirii drumurilor. Fakhrullah Sarwari, un urbanist, a subliniat că majoritatea acestor planuri au fost parte din inițiativele guvernului anterior, dar nu au putut fi implementate din cauza rezistenței populației.
Grupurile pentru drepturile omului avertizează că femeile sunt deosebit de vulnerabile după evacuare, ceea ce poate duce la o creștere a violenței de gen. O femeie care oferă servicii de curățenie a relatat dificultățile întâmpinate după ce casa ei a fost demolată, menționând că nu i se permite să acceseze birourile municipale fără un tutore de sex masculin.
Dintr-unsprezece persoane evacuate intervievate, doar una a găsit o cazare permanentă. Rezidenții afirmă că frica îi împiedică să protesteze împotriva distrugerii caselor lor. Demolările au avut loc la scurt timp după ce ONU a avertizat că economia Afganistanului „s-a prăbușit practic”, cu o insecuritate alimentară rampantă și 6,3 milioane de oameni strămutați.
O femeie a declarat că, după demolarea casei de familie, nimănui nu i-a păsat de ei, în ciuda promisiunilor de compensație. Autoritățile talibane nu au comentat constatările investigației, justificând anterior demolarea așezărilor informale ca fiind o recuperare a terenurilor ocupate de „oportuniști și uzurpatori”. Ele susțin că terenurile rezidențiale sunt curățate pentru proiecte de infrastructură.
Sursa originală a acestui articol este https://www.theguardian.com/global-development/2024/nov/18/revealed-the-truth-behind-the-talibans-brutal-kabul-regeneration-programme
